O tergiversare profitabila

In cazul in care acest lucru nu se intampla, debitorul ramane in continuare obligat personal, pentru a suporta diferenta din sumele nerecuperate. O precizare trebuie facuta: este de remarcat faptul ca pe toata perioada executarii silite, pana in momentul in care bunul este valorificat, creanta bancii creste prin capitalizarea dobanzilor scadente si a dobanzilor penalizatoare. Costul timpului pentru perioada de executare silita este suportat de catre debitor.

Pentru banca, tergiversarea  valorificarii bunului supus executarii silite reprezinta un plasament financiar deosebit de rentabil, dar si riscant. Este cunoscut faptul ca intreaga procedura de executare silita este coordonata exclusiv de catre banca prin intermediul executorilor bancari. Aceasta poate fi explicatia pentru care bancile refuza sa popularizeze licitatiile organizate pentru valorificarea bunurilor executate silit, pentru ca in realitate acestea nici nu sunt interesate sa vanda cu adevarat bunurile supuse executarii silite.
 
Interesul bancii este sa obtina un randament financiar crescut pentru sumele imprumutate. Acest randament creste in cazul creditelor restante, prin aplicarea dobanzilor penalizatoare. Perspectiva unui astfel de randament financiar este insotita si de un risc crescut al plasamentului. Iata cum, de fapt, exista o singura problema: recuperarea sumelor imprumutate, a dobanzilor si a eventualelor dobanzi penalizatoare.
 
Daca imprumutul este garantat, se executa garantia, iar din sumele obtinute ca urmare a executarii garantiei este acoperita creanta bancii ce consta in credit, dobanzi si dobanzi penalizatoare. Daca bunul adus in garantie are o valoare mai mare decat suma datorata bancii la un moment dat, banca poate tergiversa executarea, si prin capitalizarea dobanzilor penalizatoare obtine un randament financiar mai mare, fara a exista in realitate un risc de nerecuperare a creantei.
 
Daca in schimb, din executarea garantiei este acoperita doar partial creanta bancii, debitorul, persoana fizica sau juridica, urmeaza sa suporte personal aceasta diferenta nerecuperata din executarea garantiei. Cu cat se tergiverseaza mai mult executarea silita a garantiei, cu atat mai mult cresc sumele ce vor fi datorate personal de catre debitor. Banca va putea sa-si recupereze si acest rest din creanta prin intermediul altor forme de executare silita, cum ar fi poprirea salariului sau executarea altor bunuri aflate in patrimoniul debitorului.
 
Consider ca legiuitorul ar trebui sa intervina in legislatia executarii silite astfel incat sa se asigure o protectie reala a debitorilor, prin limitarea rolului discretionar pe care-l au bancile in acest moment in procedurile de executare silita.